Institutii si monumente

Monumente, vestigii si institutii in orasul Zarnesti

O particularitate distincta a Zarnestilor o constituie faptul ca a ramas o localitate romaneasca, cu populatia de munteni aspri. Evident ca acestia si-au construit si diverse locasuri de cult.

Biserica ortodoxa romana a fost puternic influentata de catre Bizant. Tinuturile romanesti au intrat in sfera de influenta politica si culturala a Bizantului, indeosebi dupa victoria din anul 975 e.n., a Imparatului Ioan Tzimiskes asupra bulgarilor. Teritoriile locuite de romanii din nordul Dunarii ajung sub autoritatea Bizantului fapt ce determina o afluenta mare de negustori, preoti si calugari bizantini, de mesteri constructori de biserici. In cnezatele romanesti din Transilvania din secolul al X-lea, suveranitatea Imparatului bizantin este recunoscuta de pilda de Menumorutd.

Schitul – Biserica de la Coltul Chiliilor

Cea mai veche atestare documentara, a existentei unui asezamant religios dateaza din anul 1421 cand turcii si tatarii patrund in tara Barsei. Este situat in afara asezarilor de oameni la adapostul padurii, iar populatia isi gasesea acolo un adapost in vremurile de primejdie. Probabil ca in jurul acestei date se amenajeaza si bisericuta veche din stanca. Nu se cunoaste primul preot care a slujit prima oara in aces locas, dar probabil un inaintas al popii Ion care este amintit in anul 1479.

Biserica Sfantul Nicolae din Zarnesti

Numele, folosit uneori, pentru a o deosebi de mai varstnica biserica din Scheii Brasovului, cu care aceasta se aseamana. Ctitorul ei este domnitorul tarii Romanesti Neagoe Basarab care a facut aceasta danie in anul 1515.

Biserica Nasterea Maicii Domnului din Zarnesti

Este construita din anul 1791, iar in jurul sau s-a organizat si dezvoltat in timp cimitirul ortodox din Zarnesti, fiind ctitoria protopopului Bratu Baiul.

Biserica Inaltarea Domnului din Tohanul Vechi

Este construita in anul 1841, fiind ridicata cu sprijinul granicerilor .

Biserica ortodoxa Intrarea Maicii Domnului in Biserica din Tohanul Nou

La zece ani de la infiintarea satului se construieste aceasta biserica, in anul 1779, ctitorita de marele negustor roman din Brasov, Ionita Boghici.

Biserica Evanghelica din Zarnesti

A fost construita in anul 1910, pe Aleea Fabricii, care despartea cele doua fabrici din localitate de la Gara CFR pana la raul Barsa de catre comunitatea saseasca, cu sprijinul celor doua fabrici.

Biserica Reformata din Zarnesti

A fost construita intre anii 1923-1925 si era situata pe malul stang al raului Barsa, aproximativ in locul statiei de epurare. Si aceasta biserica din cauza dezvoltarii Combinatului de Hartie si Celuloza, a fost demolata.

Biserica catolica Sfantul Andrei din Zarnesti

A fost ridicata intre anii 1926-1927, de catre comunitatea maghiara, avand sprijinul financiar al celor doua fabrici din Zarnesti. Macelarul Hubert si sotia sa, inzestreaza biserica in anul 1929 cu clopotul mare si orga bisericii.

Biserica Sfintii Arangheli Mihail si Gavril din Zarnesti

Constructia acestei biserici este rezultatul initiativei protopopului Vasile Stoicana. Este inceputa in perioada celui de al doilea razboi mondial a fost terminata in anul 1947.

Are un aspect monumental, astfel incat localnici ii mai spun si catedrala din Zarnesti. A fost renovata in anul 1991.

Capela Sfintii Constantin si Elena din Zarnesti

A fost construita in anul 1994, in cartierul Tohan blocuri pe dealul din apropiere. In jurul acestei capele s-a organizat si un cimitir.

Langa acesta este in constructie o noua biserica de dimensiuni mult mai mari .

Invatamantul in Zarnesti

In anul 1731, in Tohan, functiona o scoala romaneasca. Dupa 1765, scoala intra sub tutela granicerilor, Tohanul Vechi devenind sat graniceresc, regimentele graniceresti formate din romani si secui au fost organizate pe tot lantul muntilor Carpati, prin Patenta din 16 martie 1764, data de Imparateasa Maria Tereza de la acea vreme si care viza militarizarea granitei.

Monumente naturale in Zarnesti

In aceasta categorie putem introduce bineinteles masivul Piatra Craiului, podoaba unica a Carpatilor romanesti Monument al naturii. Acest masiv este caracterizat printr-o infatisare cu totul particulara ridicandu-se brusc la capatul sau nord-estic deasupra sesului intins al tarii Barsei si prelungindu-si coama spre sud-est pana deasupra bazinului Podul Dambovitei din judetul Arges. De remarcat este faptul ca cele mai reprezentative portiuni ale teritoriului acestui masiv sunt declarate Rezervatie Naturala, iar masivul declarat Parc National in anul 1990..

Monumente construite de om in Zarnesti

Biserica Sfantul Nicolae in Zarnesti
Biserica figureaza in lista monumentelor Academiei Romane la nr. 2660, facand parte din lucrarile de arta veche monumentala medievala.

In aceasta categorie putem include fara nici o rezerva bisericile construite in cele trei localitati componente, in secolele XVI – XIX-lea, prezentate mai sus :
Schitul Coltul Chiliilor
Biserica Nasterea Maicii Domnului din Zarnesti
Biserica Inaltarea Domnului din Tohanul Vechi
Biserica Intrarea Maicii Domnului in Biserica din Tohanul Nou

Mai putem introduce aici si o serie de alte constructii: cruci, piedestale, monumente ridicate in cinstea unor evenimente si eroi.

Crucea de pe Varful Piatra Craiului Mica

Exista traditia locala ca pe varful Pietrii Craiului Mici au existat din totdeauna una sau mai multe cruci, actualmente 2.

Crucea de la Morminte

A fost pusa in locul unde s-a dat prima parte a bataliei din anul 1690.

Crucea Mosului

A fost construita din piatra si instalata la Calea Rosie, locul celei de a doua parti a bataliei din anul 1690.

Troita din curtea Bisericii Sfantul Nicolae

A fost construita de credinciosii din Oastea Domnului in curtea din fata scolii Primare. In anul 1948 este taiata de unii fanatici ai regimului din acea vreme.

Crucea de lemn din curtea Bisericii Sfantul Nicolae

Se pare ca este construita in secolul al XIX-lea ctitorita de protopopul Bratu Boiul care a ridicat-o odata cu reperarea bisericii in anul 1810.

Monumentul din Tohanul Vechi inchinat eroilor din Primul Razboi Mondial

Monumentul de langa paraul Turcu din Tohanul Nou

Acesta simbolizeaza actul din 1765-1769 cand familiile alungate din Tohanul Vechi, au format Tohanul Nou.
Crucea lui Garnita de pe drumul spre Plaiul Foii

Este construita si amplasata la locul numit intre Barse. Loc nodal atat celor doua drumuri cat si celor doua ape. Pe vremuri constructia acestui monument servea ca loc de refugiu pentru drumeti, pe vreme rea, este realizata dintr-o incinta cu planseu de beton avand in interior crucea si banci pentru drumeti.

Crucea lui Botorog (Fantana lui Botorog)

Este amplasata langa un izvor la despartirea soselei ce urca in satul Magurei de cel ce duce spre Prapastiile Zarnestiului si de poteca ce urca prin poiana Zanoaga la cabana Curmatura.

Crucea Brincoveanului

Instalata in Tohanul Vechi, vizavi de fosta Gara CFR, este de fapt o imitatie a celei originale purtand numele marelui domnitor. Se crede ca aceasta cruce a fost dedicata victoriei coalitiei antiimperiale din anul 1690 de la Zarnesti Tohan.

Monumentul paraclis din Zarnesti.

A fost construit dupa Marea Unire din anul 1918, inchinata celor cazuti in razboiul de reintregire a neamului.

Pana la construirea unor unitati sanitare corespunzatoare, dupa anul 1950, activitatea retelei sanitare s-a desfasurat in unele spatii mai putin adecvate, dar au rezolvat de moment problemele din acest domeniu. Putem aminti unele dintre aceste spatii:

Spital: intre anii 1950-1956 pe strada Mitropolit Ioan Metianu nr.41, iar intre anii 1956-1984 pe strada Profesor Pompiliu Dan, bl.22 si 8 sub numele de Spitalul Orasenesc Tiberiu Sparchez;

Casa de nastere: intre anii 1950-1953 pe strada Mitropolit Ioan Metianu nr.17; intre anii 1953-1956 pe strada Mitropolit Metianu nr.41 (in cadrul spitalului);

Spitalul de Neurologie, Intre anii 1956-1988, pe strada Mitropolit Ioan Metianu nr.41, iar din anul 1988 pe strada Pompiliu Dan, bl.8, cu doua sectii: psihiatrie si neurologie.

Odata, cu avantul economic al localitatii, viata culturala a cunoscut de asemeni o crestere spectaculoasa, astfel incat in deceniul al noualea, al secolului trecut Zarnestiul avea:

– 4 cinematografe, avand 1.047 locuri;

– 6 biblioteci cu peste 50.000 volume;

– 4 camine culturale: Casa de Cultura, Clubul CCH, Clubul Uzinei Mecanice, Caminul Cultural din Tohan;

Casa de Cultura impreuna cu cele doua cluburi existente avea organizate echipe artistice de amatori: dansuri, cor, teatru, estrada, fanfara, balet, Cenaclul literar George Cosbuc.

Momentan nu exista nici un cinematograf !

De-a lungul timpului, administratia teritoriului a suferit multiple transformari. Cele mai importante sunt:

– In anul 1853 autoritatile habsburgice au instaurat organizarea militara a administratiei sub forma unui Oficiului Cercual, cu rol de prefectura. Oficiul Cercual Brasov, devenea unul din cele zece cercuri din Transilvania;

– In anul 1876, Pretura Bran este trecuta in Comitatul Fagaras, in care s-a mentinut pana in anul 1925. In anul 1891, administratia preturii Bran isi muta sediul la Zarnesti, in cladirea in care functiona Judecatoria si Cartea Funciara. In acea vreme pretor era stefan Neacsa;

– Instaurarea regimului dualist austro-ungar din anul 1867, a determinat noi reforme in administratie. Legea 33 din anul 1867 reglementeaza infiintarea a 16 comitate;

– In anul 1901 autoritatile maghiare au emis legea etatizarii administratiei locale , care astfel a fost pusa direct sub autoritatea Ministerului de Interne de la acea vreme;

– In anul 1925 pe data de 7 octombrie Plasa Bran este transferata judetului Brasov, si avea in componenta 14 comune;

– In anul 1930, se face o noua reorganizare administrativa, reducandu-se numarul plaselor la trei, Plasa Bran insumand 23 comune;

In anul 1938, se revine la cinci plase, iar plasa Bran este transformata in Plasa Zarnesti, care avea in componenta sa 13 asezari, respectiv: Bran, Fundata, Magura, Mociul de Sus, Moeciul de Jos, Pestera, simon, sirnea, Sohodol, Poiana Marului, Tohanul Vechi, Tohanul Nou si Zarnesti. Intre 1938 si 1951, functionau la Zarnesti urmatoarele institutii: Judecatoria, Baroul avocatilor, Notariat, Pretura (Plasa), Directia Cartii Funciare, Circa de Perceptie si Jandameria.

Momentan la Zarnesti avem unitate de pompieri, de politie, de politie comunitara, primarie si doua spitale .

Legende

Printre cele mai importante legende ale locului, transmise pe cale orala sau scrisa sunt cele ce povestesc despre obstea satului si mai ales despre spatiul sacru, care este mosia satului sau vatra satului, mosia strabuna.

Frumusetile neasemuite ale zonei localitatii Zarnesti si mai ales ale simbolului natural al acesteia, care sunt muntii Piatra Craiului, au determinat imaginatia oamenilor sa plasmuiasca nenumarate legende si basme. Printre acestea amintim:

– Legenda Varfului Baciului,

– Legenda Florii de Colt,

– Legenda Portii Basmelor,

– Legenda lui Stanca si construirea Crucii de pe Piatra Craiului Mica,

– Duhurile care Ingroapa cadavrele.

In afara de aceste legende legate de relieful zonei, frumusetea acestora si de unele fenomene climatice limita (cum ar fi seceta), mai enumeram unele legende legate de mitologie cu arie mai larga de raspandire ca: Apa Vie, Apa Sambetei, Muma Padurii, Bradul, Ielele.

Legenda Florii de Colt

“In vremea de demult, o stea s-a desprins de pe cer si a plecat in lume, spre a-i cunoaste pe oameni si meleagurile lor. Pe aripile vantului calatorii zile si nopti de-a randul. Strabatu tari si ape dar nu gasi nici un loc sa ii placa. Calatorii mai departe pana ajunse deasupra unor munti Inalti; erau varfurile ascutite ale Pietrei Craiului. Printre stanci prapastioase abia Isi mai facea loc cate un brad, In timp ce coastele si poalele erau acoperite de paduri nesfarsite. In poienile Inverzite pasteau oile, iar dintre pietre tasneau izvoare cu apa cristalina. Incantata de linistea care domnea acolo, steaua se opri: se desprinse de pe aripile vantului si cazu pe varfurile cele mai Inalte s prapastioase ale muntilor. Cand se lovi de primul varf ascutit, se prefacu Intr-o floare alba si catifelata, de forma unei stelute.
De atunci ea creste devenind o podoaba a muntilor, dar Ii plac numai piscurile Inalte si prapastioase, spre a fi cat mai aproape de cerul din care s-a desprins. Poporul a numit-o floarea reginei sau floarea de colt.”

Legenda Varfului Baciului

Se spune despre un cioban care indragise mai mult decat orice pastoritul si cantatul din fluier. In fiecare primavara el pornea cu turma spre inaltimile muntelui Pietrei Craiului, unde ramanea pana toamna tarziu. Si in timp ce oile pasteau prin poiene ciobanul canta din fluier de rasunau codrii intunecosi si ascultau incremeniti muntii. Nimeni nu-l intrecea in cantatul la fluier si nimanui nu-i mai era draga viata de pastor. Dar intr-o zi ciobanul cazu intr-o cursa: el puse ramasag cu alti pastori, ca ramane iarna in munti, fara sa-si vada mioarele si fara sa cante la fluier.
Dupa plecarea turmelor ciobanul ramase in muntii pustii. El isi facu o coliba pentru iarna unde isi aduse multe provizii si unde ramase singur. De dorul oilor si pentru ca nu putea sa cante nici din fluier, colinda muntii din loc in loc. Cand cazu zapada mare el se retrase in coliba lui, unde trai foarte greu toata iarna. Se uita la fluier, se gandea la oite si astepta sa se topeasca nametii.
Cum venii primavara, stiind ca se intorc ciobanii, nu mai avu rabdare sa mai astepte la coliba. Se sui pe varful cel mai mare al muntilor. Cand le-a vazut venind, nu s-a mai putut opri. De dragul lor ciobanul, scoase fluierul si incepu sa cante doina mioritelor, pe care o cantase de atatea ori.

Legenda Portii Basmelor

In Piatra Craiului pe peretele de vest al acestui masiv muntos la 1600 m altitudine turistii intalnesc un fenomen carstic cu totul deosebit. Este vorba de asa numita Poarta a Basmelor, care aminteste celor ce se opresc aici pentru a o privi de povestile cu zmei citite in copilarie pentru ca intr-adevar Poarta Basmelor seamana cu o uriasa intrare spre adancul pamantului. Stalpi mari de stanci de forme din cele mai curioase, uniti prin arcade, care pe alocurea au o deschidere de cativa metri, parca facute de un mester neintrecut, strajuiesc locuri de o frumusete aparte intalnita numai aici.
Se povesteste ca demult prin preajma locului, intr-o grota adanca salasluia un capcaun. Acesta cobora adesea in vale, rapind fetele ce se incumetau sa se departeze de casa lor. Sa fi fost la temeiul legendei vreo namila de urs asta nu se mai poate sti. In tot cazul un flacaiandru viteaz s-a hotarat sa-i vina de hac acestei spaime a muntilor. Batranii l-au sfatuit sa se furiseze in zorii zilei atunci cand capcaunul doarme mai adanc, in interiorul unei mici pesteri ascunse pe creasta muntelui din fata grotei acestuia. De acolo de sus cand va iesi capcaunul , sa-l tinteasca de patru ori drept in crestetul capului si astfel il va omora. Sa aiba grija insa voinicul l-au povatuit batranii fiindca in amintita pestera sunt patru feluri de piatra, la fel de tari, e drept, dar, asa se zice, pentru a birui o namila se cere a lovi de patru ori cu acelasi gen de piatra. Zis si facut. Voinicul a facut intocmai cum a trebuit. Un singur lucru l-a descumpanit. Ajungand in fundul pesterii si-a dat seama ca din cauza intunericului, nu poat deosebi pietrele pentru a alege patru dintr-un singur fel. Dupa pipait toate pareau aidoma. De indata i-a dat prin minte sa i-a mai multe la nimereala, poate printre ele se vor gasi patru de acelasi fel. Dar cate sa i-a ca sa fie sigur si totodata sa duca cat mai putine pana la locul unde patrundea lumina zilei. Noroc ca flacaul pe langa ca era voinic si indraznet mai era si istet.

A luat intocmai cate pietre trebuia nici mai multe nici mai putine. La gura pesterii a ales dintr-o ochitura patru pietre de acelasi soi si le-a aruncat cu atata nadejde in corpul capcaunului incat au trecut prin trupul lui, facandu-i gauri mai mari ca roata carului. Namila a intepenit asa cum se gasea si impietrita asa a ramas pana in zilele noastre.

Gaurile facute de pietrele aruncate napraznic de flacau se mai vad si astazi la Poarta Basmelor. De asemenea cine se incumeta sa urce cativa metri pe stanca abrupta din fata da de locul unde cum spune legenda, voinicul a aruncat pietrele. Cele ce au fost atunci de prisos se mai pot vedea si acum oranduite la gura micii pesteri, surpata cu timpul. Cate sunt? Calculand ajungem la urmatorul raspuns: 13 pietre , 4 au fost aruncate formand gurile Portii Basmelor iar la gura pesterii au ramas 9.

Legenda lui Stanca si construirea Crucii de pe Piatra Craiului Mica.

Se spune ca de mult tare a fost o seceta cumplita care a parjolit toata vegetatia din zona, oamenii si animalele avand mult de suferit. O femeie sarmana din sat, pe nume Stanca, a urcat muntele pana pe varful Pietrii Craiului Mici si aici s-a rugat la Dumnezeu sa dea ploaie. A repetat acest calvar zilnic. Intr-o zi nu s-a mai intors in sat. Apoi a avut loc o mare minune. Palniile norilor s-au eliberat si a plouat trei zile si trei nopti fara incetare, dupa care intreaga natura s-a inviorat dintr-o data. Dupa un timp de cautare satenii au gasit-o pe Stanca stand in genunchi si cu ochii indreptati spre inaltul cerului, dar moarta. Au ingropat-o cu cele crestinesti pe acest loc iar la cap i-au pus o cruce. Astfel in vremuri de seceta oamenii faceau procesiuni religioase, rugandu-se la Dumnezeu sa repete minunea si sa aduca ploaia.

sursa acestor informatii este : “La cumpana timpului, Zarnesti” – DR. ING. VLAD ILIE