Prezentare generala Piatra Craiului:
Desi nu atinge înaltimea Muntilor Fagaras sau masivitatea Parângului, totusi Piatra Craiului, prin alcatuirea sa în întregime din calcare, prin eleganta crestei, prin dantelariile lucrate parca de mâna unui bijutier, prin monumentalitatea peretilor stâncosi, puse parca tot de un bijutier în valoare, prin numeroasele si bogatele paduri de la poalele sale, reprezinta pentru îndragostitii frumusetilor naturale, un superlativ al domeniului. Varietatea si diversitatea peretilor si stâncilor de calcar, beneficiaza în acelasi fel de o flora si o fauna pe masura.
Asezare si limite
Parcul National Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 45°22'03" si 45°35'11" latitudine nordică si 25°07'38" și 25°23'18" longitudine estică, pe teritoriul României. La limita sud-vestica a depresiunii Brasovului (Tara Bârsei ) , în peajma localitatii Zarnesti se înalta impunator masivul Piatra Craiului ,a carui creasta zvelita , ascutita,constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale muntilor României . Este o aparitie deosebita în peisajul muntilor nostri datorita faptului ca este singurul masiv care se iveste de-a curmezisul directiei generale a Carpatilor Meridionali. Prima actiune de protectie în Piatra Craiului dateaza din anul 1938, când în Jurnalul Consiliului de Ministri (645/1938), s-a înfiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului în suprafata de 440 ha, "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca: Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, dar si datorita frumusetii peisajului". Suprafata ocrotita a crescut succesiv pâna în anul 1990, când, prin Ordinul Nr.7/1990 Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Piatra Craiului este mentionata ca arie protejata alaturi de alte 12 parcuri din România, statut ce este sustinut de legea mediului ( Legea Nr. 137/1995). Suprafata ce este ocrotita este de aproximativ 2.600 ha rezervatie integrala si 5.500 ha în zona tampon. Aceste suprafete acopera numai padurea, fiind protejate prin amenajamentele silvice ale celor doua ocoale: Zarnesti si Rucar.
Cai de acces
Datorita accesului rapid pâna lânga poale , masivul Piatra Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte usor prin diverse cai cum ar fi : -Pe calea ferata accesul se face pe linia secundara Brasov -Zarnesti (27 Km) cu trenul personal. -Pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe directii: -legatura dintre Brasov si Zarnesti se face pe DN 73 pâna în Râsnov si pe drumul 73A din Râsnov pâna în Zarnesti (28 Km). -legatura spre Podul Dâmbovitei si Dâmbovicioara se face prin Câmpulung -29 Km pâna la podul Dâmbovitei ,34 Km pâna la Dâmbovicioara si 40 Km pâna la Brusuturet -legatura spre punctual Cojocarul -Valea lui Ivan se face de la Câmpulung prin Rucar -Podul Dâmbovitei 40 Km de la Câmpulung si 12 Km de la Podul Dâmbovitei. Localitatile si punctele de acces sunt situate chiar la poalele masivului ceea ce face ca drumetiile sa poata fi facute rapid si în siguranta datorita situarii punctelor salvamont în apropierea traseelor.Dintre aceste localitati amintim : orasul Zarnesti -judetul Brasov ,722 m altitudine , comuna Bran -judetul Brasov ,752 m altitudine, comuna Moeciu de Jos - judetul Brasov ,805m altitudine, satul Sirnea - judetul Brasov ,1150 m altitudine, Podul Dâmbovitei - judetul Arges ,730 m altitudine, Dâmbovicioara - judetul Arges ,850 m alt, Fundata - judetul Brasov ,1270 m alt., Cojocaru-Valea lui Ivan -judetul Arges ,860m alt.
Geografie si Relief
Piatra Craiului se detaseaza ca o unitate geografica bine conturata, fiind înconjurata de arii depresionare, Culoarul Rucar-Bran si Culoarul Tamasului, cu înaltimi cuprinse între 1000 - 1200 m. Masivul are aspectul unei spinari proeminente dirijata pe directia NE - SV si usor încovoiata la mijloc ce începe în Piatra Mica mult împadurita coborând în tarinile si toplitele din marginea orasului si sfârseste în Pietricica ale carei ultime pante sudice coboara pâna la confluenta Dâmbovicioarei cu Dâmbovita . Din punct de vedere turistic se includ în masivul Piatra Craiului si magurileBranului,începând cu Magura Mica si Toarches si sfârsind cu muntele Piatra Galbena, în apropierea comunei Dâmbovicioara. Acest spatiu montan constituie o invitatie adresata iubitorilor de drumetie, de a porni cu încredere în universul acestui colt al Carpatilor cu imagini greu de uitat si cu obiceiuri si traditii seculare. Limite geografice: În linii mari, masivul Piatra Craiului, aflat, dupa cum stim, în extremitatea sud-vestica a depresiunii Bârsei ( la NV ) si Dâmbovitei ( la SV ), iar la latura estica, între vaile Râului mare ( la NE ), si Dâmbovicioarei la SE. Latura Vestica: Spre NV, valea Râului Bârsa Mare, dominata prin abruptul stâncos al versantului vestic, desparte masivul de muntii Persani ( platforma Poiana Marului ) si muntii Taga. Spre vest si SV, valea râului Dâmbovita desparte Piatra Craiului de masivul Iezer - Papusa. Pe latura vestica se pune în evidenta un culoar dispus pe directia NE-SV, numit culoarul Tamasului, culoar ce desparte masivul de muntii Fagaras . Culmea Tamasului, aflata pe creasta principala a Carpatilor Meridionali, are altitudinea cea mai scazuta în Saua Curmatura Foii ( 1375 m ). Latura estica: Înspre rasarit, culoarul depresionar Rucar-Bran desparte masivul de muntii Bucegi(spre est) si Leaota ( spre SE ). Masivul este separat de culmea Toanches - Coja -Coltul Sparturilor ( culme ce apartine de platforma Branului ) prin vaile a doua râuri. Spre NE râul Vladusca si în continuare Râul Mare despart Piatra Craiului de culmile Toanches si Magura Mica. Spre SE Piatra Craiului este despartita de muntele Piatra Galbena prin valea unui singur râu, dar care, de la obârsie pâna la varsare în Dambovita, poarta trei denumiri, si anume : Valea Seaca a Pietrelor, Brusturet si Dâmbivicioara. De - a lungul acestor vai se pune în evidenta culoarul Dâmbovicioara - Zarnesti. Tinând cont de limitele naturale ale reliefului, masivul Piatra Craiului este împartit în trei unitati distincte, si anume : Piatra Mica, Piatra Craiului ( Piatra Craiului Mare ) si Pietricica. -Piatra Mica este orientata pe directia VNV-ESE si îsi înalta pantele împadurite imediat lânga orasul Zarnesti si ofera o frumoasa perspectiva asupre orasului si a depresiunii Bârsei. Având culmea de forma rotunjita si acoperita cu jnepeni, Piatra Mica are o înaltime modesta ( 1816 m ) despartita de restul masivului prin adânca înseuare Curmatura Pietrii Craiului - 1620 m ,iar în fata sa de Magura Branului prin îngustul defileu al Râului Mare al Zarnestilor . -Piatra Craiului(anexa1) ( Piatra Craiului Mare ) constituie principala forma de relief a masivului. Are o alcatuire geologica simpla, fiind formata dintr-o creasta izolata si puternic individualizata, orientata pe directia NE-SV, aici aflându-se cele mai mari altitudini din masiv. Creasta este delimitata de versantul estic si versantii nordvestic si vestic. Piatra Craiului Mare - spinarea propriu-zisa al carui punct de maxima altitudine este vârful La Om, desfasurandu-se din vârful Turnul 1923 m ridicat cu 300 m deasupra Curmaturii prelungindu-se catre SV culminând cu o serie de piscuri de nivel mediu 2100-2200 m : vârful Ascutit 2155m , Timbalul Mare(anexa1) 2157 m , Timbalul Mic 2231 m, vârful Zbirii 2220m(anexa1) , vf La Om 2238 m, Grindu 2229 m , Coama Lunga 2216 m , Lespezi 2127 m vârful Pietrei 2086 m , Funduri 1951 m . -Pietricica este prelungirea sudica a crestei Pietrei Craiului, începând din Saua Funduri trecând prin : La Arsura 1853 m , Pietricica 1764 m , Gruiul Mirii 1582 m , Sub Pietricica 1241 m , Plaiul Mare 1297 m , Plaic 1172 m si sfârsind în nordul depresiunii Podu Dâmbovitei, la confluenta râurilor Dâmbovita cu Dâmbovicioara, prin podurile calcaroase Plaiul Mare si Plaicul. Turistic, Pietricica nu dispune de nici un traseu marcat. Pentru a strabate Creasta Pietricica putem folosi poteca pastorala nemarcata ( Plaiul Pietricica) care începe din Saua Funduri si se sfârseste în comuna Podu Dâmbovitei dupa aprox. 6 ore. Versantii înaltei spinari a Pietrii Craiului prezinta înfatisari diametral opuse reprezentând una din caracteristicile geografice ale masivului , astfel versantul de rasarit este slab înclinat si îmbracat într-o haina de vegetatie pastorala care coboara pâna la limita superioara a padurilor de la poalele muntelui în timp ce versantii de apus si NV ofera privirilor un abrupt de o înclinare ce atinge verticala si se întinde din dreptul Turnului pâna la sud de saua Funduri marcând diferente de nivel de 200 - 600 m . Fiind deosebit de accidentat acest abrupt este principala podoaba a masivului , el a devenit un principal teren de alpinism de performanta .
Geologia
Dintre toate tipurile de relief prezente pe suprafata pamântului, relieful carstic se bucura de o notorietate remarcabila prin atractia deosebita exercitata asupra noastra. Prezenta calcarelor în masivul Piatra Craiului a dus la aparitia unui relief carstic deosebit de spectaculos. Acest relief, dezvoltat pe calcare mezozoice, este raspandit în toata Piatra Craiului, dar are o mare amploare în partea sudica, în imprejurimile depresiunii Podul Dâmbovitei. Fenomenele carstice propriu-zise ( chei, pesteri, avene, doline, izbucuri ) s-au format atât la baza abruptului cât si pe platforma calcaroasa a Branului. Alta caracteristica a Pietrei Craiului o reprezinta faptul ca este masivul calcaros cu cea mai accentuata stratificatie a calcarelor din România. Pe cuprinsul întregului masiv atrag atentia impresionante muchii ca "Orga Mare" situata pe Brâna Caprelor ,o muchie de peste 100 m înaltime excesiv stratificata ,cu straturi rasturnate la 120 de grade .Tot pe aceasta vale nu putem trece cu vederea turnurile Dianei situate la 200 m altitudine deasupra refugiului cu acelasi nume. Deasemenea Valea Crapaturii cu Acul Crapaturii, Padina lui Calinet cu Degetul lui Calinet ,Brâul Ciorânga cu Canionul Ciorânga reprezinta formatiuni calcaroase nu numai de un mare interes geologic ci si datorita faptului ca aici se gasesc unele dintre cele mai grele trasee de alpinism din tara. Formele bizare cum sunt acele , sulitele , abunda pe toata lungimea crestei facând ca turistul sa uite deoboseala sau de stresul cotidian.Dintre acestea putem aminti Caldarea Ocolita , amfiteatrul din padina Sindileriei , valea Ciorânga Mare, Umerii Pietrii Craiului , Brâul Rosu sau La Zaplaz. Privite în ansamblu masiul Piatra Craiului este un vast teritoriu carstic, un mare monument al naturii în intelesul larg al termenului, datorita numai aspectului sau propriu zis ci si numeroaselor si variatelor fenomene geologice specific carstice, rezultând din prezenta calcarelor care au favorizat ivirea celor mai diverse de aceasta natura: pesteri, izbucuri, avene, chei, panze de grohotisuri, arcade, ferestre, pereti. La sfârsitul anului 1981, erau catalogate în masiv 161 de pesteri, dintre care 158 formate în calcare, iar 3 în conglomerate. Dintre numeroasele pesteri remarcam: -Pestera Ursilor ( 850 m ) este situata în Cheile Mici ale Dâmbovitei. Actualmente pestera este pusa sub ocrotire si închisa cu usa metalica. -Pestera Dâmbovicioarei ( 870 m) este situata în Cheile Pesterii pe Valea Dâmbovicioarei, accesibila auto. -Pestera cu lilieci (950 m ) este situata în satul Pestera pe versantul de rasarit al Dealului Bisericii, este populata cu o numeroasa colonie de lilieci. -Avenul de sub varful Grind ( 1700 m ) este cel mai adânc put din tara ( -515 m ) si ocupa locul 8 în lume în clasamentul celor mai adânci retele subterane de apa. -Avenul din Vladusca ( 1680 m ) este dezvoltat în conglomerate cretacice si are o adâncime de 83 m. -Avenul din Grind -Cheile Mici ale Dâmbovitei ( Cheile Plaiului ) au un aspect salbatic si impunator fiind accesibile auto. -Cheile Brusturetului -Cheile Dâmbovicioarei -Cheile Prapastiile Zarnestilor este un defileu spectaculos cu pereti înalti de peste 200 m. -Izbucuri, arcade, turnuri de calcar, grote, pânze de grohotis. O importanta stiintifica deosebita o constituie cele trei avenuri din zona Grindului acestea reprezentând un excelent profil geografic de 500 m profunzime, care va furniza cu siguranta o serie de precizari si chiar date noi asupra stratigrafiei si tectonicii Pietrei Craiului. Din punct de vedere geografic prezenta acestui mare gol subteran în sectorul de creasta unde cursurile de apa lipsesc, constituie un reper convingator în sustinerea ipotezei existentei ghetarilor în Piatra Craiului, problema mult controversata în literatura de specialitate . Cea mai cunoscuta pestera din zona este cea din Coltii Chiliilor(anexa2), deoarece aici înca din secolul ai XV -lea, localnici refugiati din timpul navalirilor turcesti au "transformat" pestera în biserica. Altarul situat în partea finala a pesterilor poate fi admirat de orice turist. De departe cele mai cunoscute fenomene carstice ale masivului sunt cheile care datorita lungimii lor de peste 5 Km ( Dâmbovicioarei ,Zarnestiului) si al peretilor impunatori de pâna la 200 m încânta turistul facându-l sa revina . Geomorfologia Pietrei Craiului sugereaza individualitatea acestui masiv, fiind singurul masiv calcaros din tara mai înalt de 2000m si cu versanti înclinati la peste 35 grade. În mod special se mentioneaza versantul vestic, care prin aspectul sau cu totul specific, se impune ca reprezentativ cu relieful Carpatilor, calificativ sintetizat de specialisti prin notiunea de "versant de tip Piatra Craiului" cu cea mai mare densitate de forme reziduale (muchii, colti, turnuri, piramide, etc.) care în absenta vegetatiei si solurilor, amplifica "salbaticia" si pitorescul versantului; multe dintre ele reprezinta unicate morfologice, care merita a fi declarate monumente ale natuni
Reteaua Hidrografica
Masivul Piatra Craiului are o constitutie preponderent calcaroasa, aceasta caracterizandu-se prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratii. Este de remarcat faptul ca peste 1200-1400 m , toate vaile care brazdeaza masivul sunt complet lipsite de apa, singurele vai cu apa fiind cele de la periferia masivului. Vaile apartin unor bazine hidrografice diferite: -Bazinul Oltului: Bârsa Mare si Râul Mare; -Bazinul Dâmbovitei: Dâmbovita si Dâmbovicioara; -Izvoare pe trasee marcate ; -Izvoare pe trasee nemarcate. Dâmbovita cursul superior delimiteaza aria geografica a Pietrei Craiului pe mai mult de 20 Km avâd o serie de afluenti pe stânga începand cu Valea Tamasului cu afluentul Izvorul Otetelii apoi Valea Dragaslavenilor ce ia nastere din unirea izvorului Tamaselului cu Padina Lancii . Dâmbovicioara se adânceste prin valea Brusturetului unde se înfatiseaza o bogata retea de vai cu apa . Zbârcioara împreuna cu Valea Moecilui si a Simonului da nastere Vaii Turcului care taie chei în roca dura din mijlocul Branului .Are ca afluenti Valea Magurii ,Valea lui Nan , Valea Corbosestilor , Valea Coacazei ssi Valea Rogoazei .
Clima
Elementele climei cunosc în masivul Piatra Craiului, ca în mai toate masivele muntoase din Carpati, aceasi aparitie a etajelor bioclimatice. Exista, totusi, unele particularitati locale impuse de configuratia reliefului. Temperatura aerului cunoaste o scadere treptata de la poale spre crestele muntilor. Media anuala la poalele masivului este de 2-4 ° C si în jur de 0° C în zonele înalte ale crestei. Iarna în zilele senine si fara vânt se produce fenomenul de inversiune termica, când aerul rece de pe creste coboara în depresiuni astfel încât pe creasta temperatura este mai ridicata decât în depresiunile învecinate. În urma ninsorilor abundente, în zona alpina a Pietrei Craiului, se formeaza frecvent avalanse. De aceea, în perioada de iarna, octombrie-aprilie, este interzisa parcurgerea traseelor de abrupt si a crestei. Vânturile reprezinta un factor important datorita faptului ca spinarea înalta se ridica puternic între doua culuare depresionare . La nivelul crestei principale curentii de altitudine circula doar cu variatii de intensitate si directie . Nebulozitatea reprezinta un grad relativ ridicat , media anuala a zilelor cu cer acoperit fiind de 180-200 zile si a celor cu cer senin de cel putin 80 de zile .În acest domeniu iese în evidenta marea de nori care în unele zile calme de iarna piscurile cele mai proeminente de pe creasta sa apara ca niste insule stâncoase . Precipitatiile au o media anuala cantitativa atingând 1000-1200 mm din care lapovita si ninsoarea acopera cca 50% .Cele mai abundente ploi sunt în lunile mai-iunie ,iar cele mai reduse toamna .Cele mai putine caderi de zapada sunt în lunile februarie si martie ,iar în lunile de vara aversele de ploaie sunt însotite de descarcari electrice .
Flora , fauna, monumente si rezervatii naturale
Turistul, pornit de la poale, catre înaltimile Pietrei Craiului, va trece prin toate etajele de vegetatie existente în spatiul montan al tarii noastre (etajul padurilor de molid, etajul subalpin, etajul alpin ). Padurile sunt alcatuite din: fagete compacte, amestec de fag cu rasinoase si brad alb,pâlcuri izolate de tisa la înaltimile 800-1400 m , molidisuri compacte , jnepenisuri , ienupar la peste 1400m . Bogatia în specia masivului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acestea dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea ce depaseste 2200m face ca aproape întreaga gruparea a speciilor montane si alpine caracteristice lantului carpatic, sa-si gaseasca conditiile optime de dezvoltare. În masiv sunt cunoscute 1678 de specii vegetale, botanistii fiind interesati de flora acestuia înca din 1850 când au fost gasite primele endemisme.Printre speciile rare putem aminti : -Garofita Pietrei Craiului (Dionthus Callizonus) simbolul floristic al masivului endemism strict local întrucât deocamdata este cunoscut doar în Piatra Craiului; -Muscata de munte(Geronium Coerulatum ) prezenta numai în Piatra Craiului si Bucegi -Tisa (Taxus baccata) -Zimbrul (Pinnus cembra) -Floarea de colt (Leonbopodium alpinum) -Glintura galbena (Gentiana lutea) -Sângele voinicului (Nigritela rubra) -Jneapanul (Pirus montana) -Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi) -Tulnicul (Trollius europaeus) Fauna Pietrii Craiului detine o treime din totalul carnivorelor mari ( urs , lup , râs) din Europa. Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar arealele în care animalele îsi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate.Dintre animalele întâlnite în masivul Piatra Craiului amintim : -capra rosie sau capriorul (capuolus capuolus) -capre negre (rupicapra rupicapra) -ursul brun (ursus arctos) -râsul (lynx lynxs) -lupul (canis lupus) -mistretul (nis scrifa) -vulpea (canis vulpes). -veveritele (sciurus vu1garis) -vipera comuna (vipera berus) -pastravi (salmo trutta faria) Dintre zburatoare putem aminti : -cocosul de munte (tetrao derysaetos), -ciocanitoarea (Dendrocopus bucotus) -mierla (turdus alpestris) -mierlita de stânca (deonticola saxatillis ).
|
