Geografia generala a localitatii Zarnesti:

         Orasul Zarnesti este situat in compartimentul depresionar Zarnesti - Baraolt, amplasat in sud vestul depresiunii Tarii Barsei, pe o campie cu aspect de golf, usor ondulat de-a lungul paraului Barsa si paraului Turcu, fiind inconjurat din trei parti de munti si dealuri la sud de muntele Magura, ce apartine de platforma Branului, la vest versantul abrupt al Pietrii Craiului Mica (1816 m. alt.), la nord vest de muntele Ciuma, situat in stanga paraului Barsa Mare, iar la nord de dealul Pleasa apartinand muntilor Persani.

Informatii geografice si demografice :

Altitudine : 722 m
Coordonate :
Latitude : 45o 34' 10" N
Longitude : 25o 20' 25" E
Tara : Romania
Judet : Brasov
Atestare documentara : anul 1373
Populatie in anul 2002 : 25.332
Suprafata :
208,74 km2, respectiv 3,78% din suprafata judetului Brasov, din care:
Zarnesti : 173,3 km2
Tohanul Vechi : 17,86 km2
Cartierul 6 Martie sau Tohan Blocuri : 32 km2
Tohanul Nou : 17,26 km2
Densitatea populatiei : 123,83 loc./km2         
Se invecineaza cu localitatile :
- la nord comunele: Harseni (Harseni, Copacel, Malinis, Margineni, Sebes); Sinca (Sinca Veche, Bucium, Ohaba, Persani, Sercaita, Valcea); Poiana Marului (Poiana Marului, Paltin, Intre Vai, Sinca Noua); Vulcan (Vulcan, 1 Mai, Holbav);
- la est orasul Rasnov;
- la sud comunele: Bran (Bran, Predelu?, Simon, Poarta Bran); Moeciu (Moeciu de Jos, Cheia, Drumul Carului, Magura, Moieciu de Sus, Pestera);
- la sud vest: Podul Damboviaei, Rucar, judetul Arges.
Orasul Zarnesti centru industrial, politic si administrativ inglobeaza localitatile: Zarnesti, Tohanu Vechi si Tohanul Nou.
Componenta administrativa :
Cartierele : Zarnesti, Tohanul Vechi, Celuloza, Blocuri, Zarnesti-Sud; Satul Tohanul Nou; Catunele: Pleasa si Tohanita.
Teritoriul orasului cuprinde cea mai mare parte a Masivului Piatra Craiului si a Muntilor Barsei, urmand cursul raului Barsa, avand o forma de frunza alungita, gatuita la mijloc. Raul Barsa cu toti afluentii sai, isi au izvorul pe teritoriul orasului si dau numele depresiunii Tarii Barsei.
Pe teritoriul localitatii se afla Rezervatia Naturala Piatra Craiului (440 ha in 1938 si 1.200 ha in 1973), 2.600 ha (1995).
Pozitia economico-geografica, influenteaza viata economico-sociala, avand legaturi fluente re sectoarele componente, prin cai rutiere asfaltate si cale ferata si cai rutiere asfaltate cu orasul Rasnov si capitala judetului, municipiul Brasov.
Prin trecatorile Bran si Sinca, are legaturi de comunicatie rutiera cu regiunile din sudul arcului Carpatic si respectiv, cu depresiunea Fagarasului.
Asezarea orasului, la contactul depresiunii cu zona montana ca si faptul ca cea mai mare parte a masivului Piatra Craiului se afla pe teritoriul acesteia determina importanta turistica precum si structura activitatilor agricole si al economiei forestiere.
Geomorfologia teritoriului
Situat in partea sud-vestica a Depresiunii Tarii Barsei, golful depresionar Zarnesti-Tohan patrunde spre masa muntoasa, fiind bine incadrata de masele de orogen infatisate printr-un relief a carei linii de altitudine maxima este variata, datorat atat tectonicii cat si eroziunii. In partea de sud apare un puternic contract hipsometric, unde depresiunea este dominata de aspectul viguros al Pietrei Craiului si Bucegilor, cu relief grefat pe sinclinale suspendate ce trec de inaltimi in jur de 2.000 m. In nord, masivele Tapu (1.640 m) si Ciuma (1.630 m) ca si restul Persanilor sudici au altitudini mai mici, cu consecinta unui contrast izbitor. Contactul dintre depresiune si rama de orogen se distinge cu precizie, evidentiindu-se prin contrastul geologic si morfologic, ca si aspectul diferit al solurilor, florei si topoclimei. Eroziunea diferentiata scoate mai pregnant in evidenta cele doua unitati. In general, zona de contact se caracterizeaza prin frecventele intrepatrunderi ale celor doua unitati morfologice (munte si depresiune). Pantele sunt intr-o dezvoltare morfologica. La actiunea de degradare a versantelor a contribuit si despaduririle efectuate trecut. Numeroasele izvoare, care apar la contactul cu masa de conglomerate din partea superioara, cu rama de orogen, inlesnesc dislocarile.
Teritoriul cadastral al orasului Zarnesti, se intinde pe trei unitati geomorfologice:
- Depresiunea Brasov (Golful depresionar Zarnesti-Tohan);
- Carpatii curburii interne (Per?anii sudici);
- Carpatii Meridionali (Piatra Craiului).
Climatul orasului Zarnesti depinde de pozitia sa in teritoriu si se caracterizeaza prin altitudinea si configuratia teritoriului (dominata de treapta inalta si mijlocie a muntilor inconjuratori-fragmentati cu vai adanci, multiple dispozitii de versanti), la care se adauga influenta covorului vegetal (padurile masive, ori stancariile golase ale piscurilor alpine). Toate acestea, pot corecta sau influenta factorii climatici, intr-o mai mica masura, in stricta dependenta ins? sub efectul circulatiei generale a atmosferei la nivelul tarii si continentului nostru. Deci, factorii climatici locali, actioneaz? pe fondul general al factorilor care determina evolutia vremii din tara noastra, a centrilor barici ca anticiclonul azoric, depresiunea barica islandeza, depresiunile din Mediterane si anticiclonul siberian.
Data fiind suprafata si mai ales relieful, datorita neexistentei unei sau chiar mai multor statii de inregistrare automata a parametrilor climatici si numai ca de exemplu. Temperatura, presiunea, viteza, umiditatea aerului, insolatia, radioactivitatea, precipitatiile, etc. Orasul Zarnesti dispune doar de o statie hidrometeorologica cu observatii aluviometrice), toate datele trebuiesc tratate cu o anumit? rezerva.
Climatul localitatii prezinta caracteristicile unui climat submontan de tranzitie, cu temperaturi medii ale aerului mai scazute in vatra localitatii decat in sesul Barsei, dar mai ridicata zona montana inalta a Pietrei Craiului, similar cu nivelul celor din Bucegi si Fagaras.
Poluantii de baza ai aerului, din zona industriala a orasului se numara : bioxidul de sulf, clorul, oxidul de carbon, rumegusul, pulberea de drojdie, etc.
Reteaua hidrografica a teritoriului orasului Zarnesti apartine bazinului superior al raului Olt. Reteaua hidrografica este formata din raurile: Barsa, Raul Mare, Valea Marului si afluentii lor.
Debitele medii anuale pot varia in functie de anumiti factori climatici : cresterea substantiala a precipitatiilor sau reducerea acestora. Intr-un an hidrografic mediu, la varsarea la nord-vest in Olt, volumul total de apa este de 95-100 milioane m3 de apa. Raul Mare al Zarnestiului are o caracteristica deosebita, anume temperatura constant? (6,5 grade C) pe tot parcursul intregului an !
Teritoriul orasului Zarnesti prezinta o gama foarte variata de soluri, astfel : brune (45% din soluri) si brune-galbui de padure (17% din soluri), podzolice si argilo-iluviale, brune si brune-galbui acide, podzolice brune montane, redzine si protorendzine, preudorendzine, hidromorfe, aluviale, aluvio-pluviale, slab evaluate.
Flora
Perimetrul teritoriului orasului Zarnesti se incadreaza in urmatoarele etaje de vegetatie : depresionara, de padure, alpina.
Etajul depresionar, pana la 800 m altitudine - luncile si vaile au o vegetatie formata din asociatii ai caror compozitie floristica este alcatuita din graminee perene de pajisti si diverse specii care necesita conditii bune de umezeala.
Etajul de padure se imparte in subetajele gorunului (700 m altitudine), fagului si gorunului (700-800 m), fagului si rasinoasele (800-1.700 m), padurilor de molid (1.300-1.800 m).
Speciile de arboret ce populeaza padurile Ocolului Silvic Zarnesti in ordinea volumului ocupat, sunt urmatoarele : molidul, este specia de baza, ocupand 51% din paduri; bradul, ocupa circa 12% din paduri; fagul, ocupa circa 32% din suprafata padurilor.
Alte specii intalnite sunt: paltinul, ulmul, teiul, gorunul, alunul, calinul si socul. Albia Barselor si a afluentilor este populata de plop si salcie. Dintre arbustii fructiferi, cu farmecul luncilor plini de fructe, amintim: zmeurul si murul, paducelul si macesul. Nu putem omite, farmecul taieturilor din p?durile Zarnestiului, cu fragii sau luminisurile alpine cu tufarisul de afinis.
Etajul alpin ( 800-1.800 m altitudine)
Flora pasunii alpine se compune mai mult din urmatoarele specii: parusca, trifoi, poa, iarba mare cu pai si spic stufos, agratis vulgaris, rogoz ; apoi composee: crepis aurea lotus caniculatum , specii de gentiane, centurea stricta, meum mutelina, steregoaia, specii de cardus, ghiocelul , malaiul cucului, garofite de munte, brebenei, etc.
Prin vaile padurilor sunt: cimbrisor, dragaica, silene, margarete, linaria vulgaris, antilis vulneraria, clopotei, izma, coada soricelului, macris, coada calului, cioc de barza, salvie, viola tricolor, viorica , zambila de camp, urzica , urzica moarta, omag, brusturi
Din flora specifica zonei amintim : Garofita Pietrei Craiului (Drbanthus callizonus), Floarea de colt, Bujorul de munte, smardarul ,Cadelnita, Cupe, Bulbucii, lacramioare, ghiocei, ghiocei bogati, galbenele de munte, urzica moarta alba si rosie, paraluta de munte, salba moale, brandusa, primula si multe, multe altele.
Fauna
In zona Zarnestiului intalnim fauna specifica de origine central-europeana : cerbul, caprioara, ursul, porcul mistret, veverita, jderul, rasul, gaita, cocosul de munte; cea de origine alpina: capra neagra, brumarita, cinteza alpina si arctica: plononia, fluturele erebica epiphron, capra neagra,
Reptile : vipera comuna, soparla de munte, tritonul, gusterul, soparla de camp.
Dintre pasari, intalnim cinteza alpina, fisa alpina, zaganul, acvila de piatra si mierla de piatra, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, ciocanitoarea, ierunca, acvila de munte, sorecarul, buha, huhurezul, mierla, pitigoiul de munte.
Fauna ihtiologica prezenta in apele de munte au reprezentantul specific prin pastrav. Alaturi de acesta mai apare zglavoaca, boisteanul, iar in aval de Zarnesti, mai apare lipanul.

sursa acestor informatii este : "La cumpana timpului, Zarnesti" - DR. ING. VLAD ILIE